Preacurvia

Salut, în urmă cu câteva zile am dezbătut acest verset în legătură cu preacurvia, prin care scrie foarte clar că:

Romani, 7: 3 Dacă, deci, când îi trăieşte bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă, dar, dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de Lege, aşa că nu mai este preacurvă dacă se mărită după altul.

Practic e vorba despre o căsătorie și nu e voie să se despartă, doar dacă moare unul dintre ei. Chiar dacă se despart, (divorțează) nu au voie să se recăsătorească, au două posibilități: 1 se împacă, 2 nu se mai recăsătoresc, dar dacă se recăsătoresc, chiar dacă se cunună, se Pocăiesc, ect. trăiesc în preacurvie 🙁 și e păcat. Acuma vor începe unii să interpreteze versetele pe toate părțile, doar să iasă ei în regulă 🙁 .Am mai găsit ceva în:

Matei, 5/ 32 Dar Eu vă spun că oricine îşi va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.

Matei, 19/  9 Eu însă vă spun că oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de curvie, şi ia pe alta de nevastă preacurveşte şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.”

Deci, e clar? Multă sănătate