Un dispozitiv folosit pentru majoritatea proceselor de finisare, polizorul este un tip de masina care foloseste in general o roata abraziva invartita de motoare electrice, pentru a da o anumita forma sau a finisa un obiect dat. Astfel, obiectul polizat va avea o calitate de suprafata foarte ridicata (va fi foarte neted) sau va avea forme si dimensiuni foarte precise. Prin invartire, roata inlatura aschii din obiectul care trebuie polizat prin abraziune, adica prin frecarea unui corp dintr-un material moale (piesa) de unul format dintr-un material mai dur(roata abraziva). Deoarece procesele care folosesc forta de frecare genereaza in general cantitati mari de caldura, unele polizoare au incorporate un sistem de racire care serveste atat la protejarea piesei, astfel incat sa nu se produca deformari, dar si a utilizatorului, aschiile produse avand temperaturi foarte ridicate si putand cauza arsuri grave. Procesul poate avea o acuratete foarte mare, inlaturand straturi de metal de pana la 0,000025 mm. 

Acuratetea se va obtine prin folosirea unui subler, a unui micrometru sau cu ajutorul sistemelor computerizate. Spre deosebire de sistemele manuale unde procesul de polizare este facut cu mana sau prin intermediul unor manete sau roti, sistemele computerizate folosesc programe si comenzi avansate care permit o acuratete foarte ridicata, pentru acele piese unde o diferenta de un micron poate insemna ca piesa nu este buna. In plus, lasand un computer sa faca toata treaba, se elimina orice risc pentru utilizatori, acestia trebuind doar sa introduca comenzile necesare conform specificatiilor piesei si apoi sa o ridice si sa o verifice dupa ce este gata.

Polizoarele sunt formate dintr-un „pat” cu un mecanism de ghidare al caror rol este de a tine piesa si a o ghida spre materialul abraziv, protejand in acelasi timp utilizatorul, si o roata sau cap abraziv care este rotita la o anumita viteza de catre un motor electric. Exista doua moduri principale prin care un obiect metalic poate fi polizat: fie prin miscarea laterala a acestuia de a latul unei roti fixe, fie prin miscarea rotii de-a lungul obiectului.

In functie de domeniul in care sunt folosite si de tipul de piesa lucrat polizoarele pot fi: cu curea abraziva (folosita la finisarea si debavurarea metalelor si a altor materiale), polizor-banca (acestea au deobicei doua roti diferite fixate pe o banca de lucru, o roata cu bob mare pentru polizare grosiera si una cu bobul mai mic pentru finisare), polizor cilindric (pentru a da o forma cilindrica unui obiect), polizor de suprafata (un cap abraziv este coborat pe piesa si este miscat inainte si inapoi), polizoare pentru finisare rotilor dintate, si multe altele, unele din ele putand fi si portabile.

Dupa cum am mentionat anterior, polizoarele folosesc o roata sau un cap abraziv care prin rotatie dau o anumita forma sau finiseaza o piesa. Aceasta miscare de rotatie este conferita de obicei de un motor electric. Aceste motoare electrice sunt masini care au rolul de a transforma energia electrica in energie mecanica. Spre deosebire de motoarele termice, care functioneaza pe principiul combustiei (necesita combustibil pentru ardere) unde energia termica este transformata in energie mecanica, principiul de functionare al motorului electric este foarte diferit. Ceea ce le face sa fie ideale pentru toate tipurile de polizoare este viteza mare de rotatie pe care o au acestea: 3000 rpm, 1500 rpm, 1000 rpm sau 750 rpm, astfel putand fi folosite cu orice tip de roata abraziva, indiferent de dimensiunea sau bobul acestora.

In constructia acestor motoare este folosit un conductor prin care se trece un curent electric, transformandu-l intr-un electromagnet. Acest conductor este apoi plasat in interiorul unui camp magnetic. Datorita faptului ca in cazul magnetilor polii opusi se atrag iar cei identici se resping (lege fundamentala), polii conductorilor vor fi tot timpul atrasi si respinsi de polii campului magnetic, obtinandu-se pe durata alimentarii cu energie electrica o miscare circulara constanta. Prin intermediul aceastei miscari rotative, conductorului pune in miscare un ax, realizand astfel obiectivul stabilit de transformare a electricitatii in lucru mecanic. Exista doua categorii mari de motoare electrice: cele care folosesc curentul continuu (motoare cu sau fara perie) si cele care folosesc curentul alternativ (motor electric trifazat, cu 2 turatii).

Polizoarele electrice sunt o inventie noua, insa procesul de polizare nu este. Polizoare primitive au existat din cele mai vechi timpuri, acestea fiind folosite la prelucrarea diferitelor tipuri de metale sau la ascutirea armelor si a uneltelor. Spre deosebire de polizoare, istoria motoarelor electrice incepe in secolul al XIX-lea cand au descoperite si inventate principiile si dispozitivele necesare crearii lor: bateria, generarea unui camp magnetic cu ajutorul unui curent electric si electromagnetul. Aceste descoperiri au dus in anul 1834 la crearea primul motor electric rotativ.

De aici au urmat o multime de imbunatatiri si variatii care au facut din motoarele electrice sa fie raspandite in aproape domeniile si sa fie intalnite intr-o multitudine de dispozitive: mixer-ul pe care il folositi in bucatarie, hard – discul calculatorului, masina electrica si bineinteles in polizoare. De fapt, din momentul inventarii motorului electric nu a durat mult, pana cand ingeniozitatea umana a combinat cele doua tehnologii existente.