Salut, toată ziua alergăm, suntem tot pe fugă, nu mai avem timp pentru nimic 🙁 și într-o secundă putem pierde tot și pentru ce am alergat atâta? Înainte de accident îmi aduc aminte că nu mai eram mulțumit de unele lucruri care acuma am ajuns doar să sper că le voi mai putea face 🙁 . De exemplu; făceam zilnic 10-15 km cu optimus-ul, mă plimbam prin sat, pe străzi, pe drum și nu eram mulțumit, îmi doream tot mai mult, mă plictiseam, nu aveam stare să stau într-un loc mai mult de 5-10 minute 🙁 . Mi-am cumpărat baterii noi, am căutat să fie cât mai mari, să am autonomie mare. Mi-am făcut multe planuri de plimbări, dar le-am făcut de capul meu și fără Dumnezeu 🙁 . Scrie în Iacov 4:15Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: „Dacă va vrea Domnul, vom trăi și vom face cutare sau cutare lucru.” Din păcate nu am procedat așa cum trebuia și toate planurile mi sau stricat, m-am încrezut mai mult în mine și uite ce rezultat a ieșit. Acuma stau toată ziua și nu pot mișca 1 m singur și nu mă mai plictisesc, nu pot conduce nici căruciorul, la PC mai intru câteva ore pe zi, restul stau la umbra vișinului din fața case-i și aștept ziua când voi putea conduce din nou, sper ca pe la mijlocul lui Septembrie să pot conduce din nou, deabia aștept să mă pot plimba iarăș singur. Multă sănătate