Salut, viața omului e un abur, o suflă vântul și dispare 🙁 .Eu vreau să mă refer la mine și nu la alții, am ajuns la această concluzie și cum umblam după lucruri care sunt ca un ABUR 🙁 . În urmă cu vreo 10 ani un prieten mi-a făcut acest Blog, am avut foarte multe realizări cu el și la rândul meu Dumnezeu ma ajutat să ajut pe alții, dar vreau să vă arăt un aspect care e ca acel ABUR despre care pomeneam la începutul postări.
La început am vrut să devin foarte cunoscut și chiar am devenit în câț-va ani 😀 . Am vrut să devin cel mai cunoscut, cel mai căutat, cel mai, cel mai 😀 , aflând că Bloggerii ce-i mai cunoscuți câștigau sute, chiar mii de euro/lună din Advertoriale și bannare publicitare, mi-am dorit și eu să fac un ban cinstit, dar nu știam că pentru a face bani, trebuie foarte mulți vizitatori, traficul mare aduce doritori de publicitate, acuma a cam trecut vremea Blog-urilor de câț-va ani.
De exemplu am vrut să ajung pe locul 1 în top ZeList, să-l dau jos pe Tudor Chirilă, care e acolo de foarte mulți ani, am reușit doar până pe locul 95 😀 . În 2014 am pierdut tot Blogul, ce am scris în 4 ani, sa dus vreo 80% și de atunci mi-am dat seama că e doar ca un ABUR care dispare, cât de ușor sa dus tot 🙁 . Am revenit (am vrut să renunț de tot atunci), am continuat. Am sperat după aceia că dacă voi face Campani de a ajuta persoanele cu dizabilități și vom ajuta și ei mă vor ajuta cu distribuiri și click-uri pe Blog și îmi va exploda traficul Blog-ului 😀 ,dar nici când e de oferit ceva pe gratis, nu mai vor să dea un click 🙁 ,le e frică să nu mă înbogățesc 😀 .
Pentru că nu reușim unele lucruri nu trebuie să ne supărăm, e și din cauza noastră, cum să ajung cel mai căutat Blogger, dacă eu nu știu scrie corect gramatical? 🙁 Cât sunt, e suficient, nu mă mai înteresează acuma, mă tot bate un gând să mă retrag chiar de a mai scrie pe Blog, am impresia că scriu deageaba, nu mai prea citește nimeni, nici chiar când am de donat ceva 🙁 . Atâta luptă și zilnic a scrie ceva, practit pentru nimica și nimeni 🙁 , în ori ce clipă, pot pierde tot Blog-ul, ca data trecută, va rămâne doar amintirile 😀 . Multă sănătate
Diana
Eu te citesc cat de des reusesc, Zolty, chiar daca nu las un “semn” ca am trecut pe aici. Unele subiecte ma atrag mai mult decat celelalte si – de ce sa nu recunosc? – neputinta de a fi cuiva de un ajutor real ma cam opreste, in unele cazuri, sa trec pe aici. Ai multe campanii pentru ajutorarea altora si eu nu pot fi utila nici chiar cu transmiterea mai departe a articolului, pe diverse platforme “de socializare”, pentru ca nu sunt activa pe acolo.
Iti doresc sa ai puterea de a continua ceea ce faci. Multa sanatate.
zolty
Ms mult. Multă sănătate