Salut, îmi vine în minte serile de Marți, când mergeam la Toni și ne întâlneam acolo în seara de părtășie. Cu toate că intram greu în lift (find o clădire mai veche), dar făceam mai multe manevre, prima seară aproape să nu pot intra, dar cineva de acolo de sus a avut grijă să pot intra, mai greu, dar am reușit întotdeauna. Chiar mi-e dor de acele seri petrecute acolo în cântare, rugăciune și lăudănd pe Domnul pentru acea minune în viața noastră, nici acum uneori nu îmi vine să cred că am fost în Spania și am întâlnit așa oameni minunați, peste tot ne primeau cu bucurie. O ascultam cu plăcere pe sora Mariana cât de frumos cânta, acuma am aflat că e grav bolnavă, Domnul Să o vindece. Am trăit faine clipe alături de acești oameni minunați, mi-a dor de acele seri. Multă sănătate
Lasă un răspuns