Pacea Domnului Isus! Ma cheama Delia si vreau sa marturisesc felul minunat in care m-am intors la Dumnezeu si la Cuvantul Sau care este Biblia. Am locuit in Turcia si trecusem la Islam desi nu eram prea convinsa iar in tara fusesem ortodoxa. Nu am citit Coranul cum nici majoritatea turcilor nu il citesc. Nu practicam cele 5 rugaciuni. Cu timpul am inceput sa nu mai cred nici Islam, oricum de la inceput aveam mari dubii ca Mohamed ar fi profet. Credeam doar in Dumnezeu, pe care il numeam si Allah. Nu credeam nici in Isus care totusi in Islam este un profet, nici in Mohamed, nici in Biblie si nici in Coran. Ambele le consideram scrise de oameni. Aveam o mare credinta in Dumnezeu si in dreptatea Sa.

Ma straduiam sa nu fac rau la nimeni si credeam ca am o buna relatie cu Dumnezeu. Intr-o zi in toamna lui 2011, cand locuiam deja de 9 ani in Turcia si era perioada Ramadanului, cautam la tv un program ca sa imi dau in cartile de tarot. Fiind perioada postului aceste programe fusesera sistate. Am cautat la alte canale tot mai jos pe lista si am dat de canale la care nu ma uitasem niciodata. Era un canal in limba engleza si am inteles ca este un program despre crestinism. Nu ma uitasem niciodata la canale evanghelice, ma uitam doar la cele turcesti si in tara nu avusesem contact cu pocaitii. Intelegand ca se refera la Biblie am avut in primul moment o reactie “uite cu ce se ocupa astia in ziua de astazi” deoarece pentru mine aceste subiecte erau perimate Biblia mi se parea ca era doar ceva pentru oameni in varsta poate. Pe urma am zis ca sa ascult ce va zice deoarece eu cu siguranta voi acea cunostinta despre aceasta, venind dintr-o tara crestina mi se parea ca stiu totul despre crestinism. Era ca si cum imi testam cunostintele.

Ma asteptam sa spuna ceva cunoscut mie si acel om, acel pastor parca s-a uitat direct la mine si ceea ce a spus nu stiu nici in ziua de astazi ce este, nu fiindca nu as intelege limba engleza dar Dumnezeu a vrut sa imi arate ca sunt lucruri necunoscute mie, lucruri noi si m-a surprins foarte mult ceea ce a zis omul acela. Am avut un moment pe care nu pot sa il definesc. Ma simteam de parca as fi gasit raspunsul la toate, “asta este, cum de nu m-am gandit pana acum” imi ziceam. M-am asezat pe canapea si am ascultat pana seara ce se predica. Simteam in piept incontinuu o caldura. Credeam ca m-am imbracat prea gros dar nu eram imbracata gros. Nu stiam ca este Duhul Sfant, nu cunosteam inca. Cert este ca in ziua aceea am inteles ca Biblia este adevarata, i-am simtit puterea. Fara nici o demonstratie, fara predici fara sfarsit, intr-o clipa si prin doua trei cuvinte care dupa cum am spus nu le-am inteles cu mintea dar in duhul meu am simtit cercetarea si puterea Cuvantului Lui Dumnezeu si am crezut. Am inceput sa citesc Biblia pe care o aveam acasa, o adusese mama mea din Romania.

Acum ca eram crestina credeam ca sunt ortodoxa asa cum vazusem in tara. Nu cunosteam alt tip de crestinism. Citind Biblia am inteles ca este pacat sa te inchini la sfinti si la icoane si am renuntat la asta. Pe urma am inteles ca voia Lui Dumnezeu este sa ma botez. Nu a venit nimeni sa ma evanghelizeze si in acel oras din Turcia unde locuiam nu era nici biserica dar Dumnezeu lucra si ma invata voia Sa. Am inceput sa ma rog zilnic si cand faceam treburi casnice am simtit rauri parca trecand prin mine si imi curgeau lacrimile suvoi. Am simtit Duhul Lui Dumnezeu cum ma cerceteaza. Altadata noaptea am strigat pe Dumnezeu si sincer nu ma asteptam ca sa vina cineva dar nu a fost asa. O prezenta a venit intr-o mare graba, mi-a facut cunoscut in duhul meu ca sunt o urgenta pentru El si cum a venit a intrat in corpul meu si mi-a imbratisat sufletul. Am simtit o fericire foarte mare si doar dupa ce a plecat m-am gandit “nu i-am spus nimic” si pe urma mi-am dat seama ca in acele clipe cand esti atat de aproape in prezenta Lui Dumnezeu nu iti mai vine altceva in minte si nici ca sa ii ceri ceva. Intr-o zi mergeam pe strada si in acele zile Duhul Lui Dumnezeu lucra cu putere in viata mea ca sa ma invete multe lucruri.

Dintr-o data nu mi-am mai simtit picioarele de la genunchi in jos, parca pluteam si intai am simtit ca mi s-a luat acea stare negativa dinauntrul meu. Pur si simplu am simtit ca nu mai este. Pe urma m-am uitat in jur si totul parea foarte diferit dar nu imi dadeam seama ce anume este diferit. Casele copacii totul era la fel si totusi era o diferenta mare. Totul era foarte frumos! Oamenii erau foarte frumosi! Mergeam pe strada si admiram frumusetea oamenilor si plangeam de fericire iar Dumnezeu mi-a facut cunoscut ca sunt legati intre ei, era un fel de fir ce iesea din inima fiecaruia si pornea spre altii. In toti acesti ani cat am locuit in Turcia nu mai eram crestina dar totusi aveam superstitia spovedaniei. Stiam ca trebuie sa ma spovedesc la preot ca sa fiu iertata. Stiam ca am pacate si imi era teama ca mor si neavand biserici sau preoti in jur ca sa ma spovedesc plec cu povara lor in lumea de dincolo.

Stiu ca pare ciudat dar desi ma numeam musulmanca mai pastram unele superstitii de fapt combinasem elemente din ambele credinte. Dupa ce am cunoscut pe Dumnezeu si El a inceput sa lucreze in viata mea am inceput sa vorbesc pe internet cu pocaitii din Romania. O sora pe nume Olimpia asa cum este obiceiul mi-a spus sa imi marturisesc pacatele Domnului, sa fac o marturisire ca pe urma sa facem rugaciunea de predate. Sa ma marturisesc direct Lui Dumnezeu! Nu mai auzisem! Nu stiam ca este posibil ca fara un preot ca intermediar sa te marturisesti direct Domnului si sa fii iertat. Sora mi-a spus ca se poate. Am vrut sa incerc imediat. Am inchis internetul, m-am aplecat pe genunchi acolo unde eram adica acasa si am zis “Doamne, iarta-ma” Voiam sa insirui toate pacatele pentru care ii ceream iertare Lui Dumnezeu dar cum am zis “Doamne iarta-ma” nu m-am mai putut scula de la pamant.

Am simtit trecand prin mine ca o furtuna mare, am auzit un zgomot foarte asurzitor si nu ma mai puteam opri din a zice aceste cuvinte “Doamne iarta-ma” Am inteles gravitatea pacatului si dupa ce m-am ridicat de la pamant am simtit o pace foarte mare si parca prezenta Lui Dumnezeu locuia in mine. Am scris imediat la sora respectiva ce s-a intamplat, la sora Olimpia caci asa se cheama. Ea mi-a zis ca sa imi notez acea data caci Domnul vrea ca intr-un an sa ma botez. Era 4 august 2012. Cand am primit aceasta instiintare nu ma gandeam ca Domnul va lucra chiar atat de precis.

Credeam ca “intr-un an” inseamna ceva aproximativ gen “la anul” si nu ma asteptam sa fiu botezata chiar pe 4 august. Cu timpul am gasit o biserica. Era in alt oras si mergeam cu autobuzul ca sa iau lectiile de botez. Botezul era stabilit pentru luna septembrie. Eu nici nu ma mai gandeam la ce se intamplase anul precedent in august. Eram multumita ca ma voi boteza. Intr-o miercuri ave am adunare in casa si ni s-a spus “cine este pentru botez pregatiti-va caci duminica avem Botezul, data s-a schimbat” Am putut sa spun doar “Duminica este 4 august?” Da, era 4 4 august! Asadar spre slava Lui Dumnezeu pe 4 august 2013 m-am botezat. Am avut mai multe experiente cu Dumnezeu, de atunci El m-a crescut in cunoasterea Sa si ii dau slava ca L-am cunoscut!

Share This: